80% of them, i lose the hand :(
Here is an example:
Buy in: $1,50+0,05
Cum să îți dezvolți abilitățile de leadership
Acum 5 luni
marți, 29 decembrie 2009
duminică, 27 decembrie 2009
new World Record - Poker Stars
Poker Stars a doborat recordul mondial ca numar de participanti la un turneu de poker online.
149.196 jucatori.
Precedentul record a fost detinut tot de Poker Stars cu 60.000 jucatori.
Normal ca am jucat si eu, dupa 1 ora si 30 min am iesit cam pe 40.000.
Primii 30.000 intrau in bani.
149.196 jucatori.
Precedentul record a fost detinut tot de Poker Stars cu 60.000 jucatori.
Normal ca am jucat si eu, dupa 1 ora si 30 min am iesit cam pe 40.000.
Primii 30.000 intrau in bani.
sâmbătă, 26 decembrie 2009
joi, 24 decembrie 2009
sâmbătă, 12 decembrie 2009
careu vs royala
Super tare, pacat ca eu am fost victima... 
Nu am crezut ca e posibil sa se intample asa ceva....
Nu am crezut ca e posibil sa se intample asa ceva....
luni, 26 octombrie 2009
marți, 13 octombrie 2009
luni, 5 octombrie 2009
duminică, 20 septembrie 2009
sâmbătă, 19 septembrie 2009
joi, 17 septembrie 2009
marți, 15 septembrie 2009
vineri, 11 septembrie 2009
miercuri, 9 septembrie 2009
Avantajele jocului agresiv
Avantajele jocului agresiv
Este bine cunoscut faptul ca pentru a juca un poker de calitate care sa va aduca profituri trebuie sa jucam agresiv. (tight aggressive si loose aggressive sunt cele mai profitabile stiluri de joc).
In cele ce urmeaza o sa incerc sa enumer cateva avantaje ale jocului agresiv:
Imaginea noastra la masa ne va permite sa alternam in mod optim stilul de joc, fiind mult mai usor pentru un jucator loose aggressive sa inceapa sa joace tight decat viceversa.
Datorita factorului noroc, uneori agresivitatea ne va aduce in situatii in care ii vom administra un suck out* adversarului, fapt ce ii va face pe unii sa intre in tilt si sa incerce manevre riscante pentru a ne pedepsi.
Unii jucatori tind sa creada ca adversarii agresivi vor face bet intotdeauna, si astfel, vor face slowplay mult mai des decat ar trebui in speranta ca vom paria potul pentru ei. Acest lucru ne ofera un avantaj in a beneficia de free cards.
Adversarii nu pun niciodata jucatorii agresivi pe o mana puternica din moment ce pariem atat de des, astfel ca atunci cand avem o mana puternica de cele mai multe ori vom fi platiti pana la capat.
Jucatorii tight pot astepta o buna perioada de timp pentru a avea o mana buna, si, cand acest lucru se intampla, e posibil sa nu aiba parte de actiune. Nu este insa si cazul jucatorilor agresivi.
In multe cazuri se intampla ca toti jucatorii care au mers la flop sa nu fi prins nimic, in aceste situatii potul fiind castigat de obicei de agresivitate.
Probabil, cel mai important aspect e ca jucand agresiv si avand o imagine la masa de jucator agresiv, impreuna cu alternarea stilului, jocul nostru va fi unul extrem de profitabil
*suck out = situatie in care o mana cu sanse foarte mici de a castiga potul, reuseste sa se imbunatateasca pe strada/strazile urmatoare, devenind in final mana castigatoare. Practic, termenul este sinonim cu a administra un bad beat adversarului.
sursa: Scoala de Poker
Este bine cunoscut faptul ca pentru a juca un poker de calitate care sa va aduca profituri trebuie sa jucam agresiv. (tight aggressive si loose aggressive sunt cele mai profitabile stiluri de joc).
In cele ce urmeaza o sa incerc sa enumer cateva avantaje ale jocului agresiv:
Imaginea noastra la masa ne va permite sa alternam in mod optim stilul de joc, fiind mult mai usor pentru un jucator loose aggressive sa inceapa sa joace tight decat viceversa.
Datorita factorului noroc, uneori agresivitatea ne va aduce in situatii in care ii vom administra un suck out* adversarului, fapt ce ii va face pe unii sa intre in tilt si sa incerce manevre riscante pentru a ne pedepsi.
Unii jucatori tind sa creada ca adversarii agresivi vor face bet intotdeauna, si astfel, vor face slowplay mult mai des decat ar trebui in speranta ca vom paria potul pentru ei. Acest lucru ne ofera un avantaj in a beneficia de free cards.
Adversarii nu pun niciodata jucatorii agresivi pe o mana puternica din moment ce pariem atat de des, astfel ca atunci cand avem o mana puternica de cele mai multe ori vom fi platiti pana la capat.
Jucatorii tight pot astepta o buna perioada de timp pentru a avea o mana buna, si, cand acest lucru se intampla, e posibil sa nu aiba parte de actiune. Nu este insa si cazul jucatorilor agresivi.
In multe cazuri se intampla ca toti jucatorii care au mers la flop sa nu fi prins nimic, in aceste situatii potul fiind castigat de obicei de agresivitate.
Probabil, cel mai important aspect e ca jucand agresiv si avand o imagine la masa de jucator agresiv, impreuna cu alternarea stilului, jocul nostru va fi unul extrem de profitabil
*suck out = situatie in care o mana cu sanse foarte mici de a castiga potul, reuseste sa se imbunatateasca pe strada/strazile urmatoare, devenind in final mana castigatoare. Practic, termenul este sinonim cu a administra un bad beat adversarului.
sursa: Scoala de Poker
marți, 8 septembrie 2009
HEADS UP
HEADS UP
Totusi, multi jucatori prefera sa treaca de la un joc agresiv la un joc mai conservator preflop, facand mult call si vazand mai multe flopuri. Pentru ca aceasta strategie sa functioneze trebuie sa aveti un joc post flop mult mai bun decat al adversarului. Pe de alta parte, procedand astfel si adversarul va fi ajutat de mai multe flopuri anuland astfel avantajul pe care il aveti in materie de skill. Asa ca, de cele mai multe ori, jocul heads up se reduce la agresivitate si contracarare a jocului adversarului.
Daca oponentului ii place sa vada multe flopuri, veti fi mai agresivi preflop si veti evita sa faceti flat call, preferand raise si reraise pentru a-l face sa renunte la mainile mediocre. Daca adversarul face flat call si sunteti in big blind – faceti raise indiferent ce mana aveti; iar cand va aflati in small blind fie faceti raise fie fold –dar tineti minte: trebuie sa faceti raise mai des decat fold.
Daca adversarul este agresiv pre-flop trebuie sa raspundeti in acelasi stil, chiar si in situatii cand nu aveti o mana buna. Agresivitatea acestui tip de adversar poate fi neutralizata mai ales in situatiile in care sunteti primul care actioneaza dupa flop. E una din situatiile in care avantajul pozitiei e invers decat in mod normal. Daca ar avea ocazia sa actioneze primul, in mod cert acest adversar ar paria si veti fi nevoiti sa riscati un procent mai mare de chips pentru a face reraise. Avand avantajul de a actiona primul pe flop va fi foarte simplu si mult mai putin costisitor ca chips sa aratati agresivitate si sa puneti jucatorul advers in dificultate.
De asemenea, in jocul heads up o mare importanta le au stack-urile. Daca aveti adversarul dominat clar ca numar de fise nu trebuie sa va asumati riscuri inutile. Puteti fi mai selectivi cu mainile cu care incercati sa dati lovitura finala. (de obicei se joaca orice pereche, orice As sau oricare doua carti intre 10 si K). Sunt sanse mari sa fiti mult in fata cu astfel de maini, si daca adversarul merge all-in – platiti. Nu uitati sa mentineti presiunea asupra adversarului cand va aflati in button(small blind).
Pe de alta parte, daca voi va aflati in situatia de a fi short stack trebuie sa incercati sa va dublati. Cat de repede trebuie sa faceti acestu lucru depinde de marimea blind-urilor si/sau ante. Daca stack-ul este mic in comparatie cu blind-urile atunci sunteti nevoit sa mergeti all-in cu aproape oricare doua carti pana cand fie va dublati fie sunteti eliminat. Nu puteti sta si astepta o mana buna, cum ati proceda in mod normal cu mai multi jucatori la masa, deoarece sunteti fortat sa puneti bani in pot la fiecare mana.
Daca stack-urile voastre sunt aproximativ egale, va trebui sa va diversificati jocul – evitati sa fiti prea agresivi sau prea tight si pasivi. Incercati sa va puneti punctele forte ale jocului in aplicare si sa gasiti slabiciunile adversarului prin: continuation bet, control bet, blocking bet, check-raise, etc.)
O metoda buna pentru acumularea de experienta o constituie jocurile heads-up de timp sit&go, timpul investit meritand din plin daca stam sa ne gandim ca in cazul unui turneu MTT diferenta intre premiile corespunzatoare locurilor 1 si 2 este considerabila.
sursa: Scoala de Poker
duminică, 6 septembrie 2009
$14 - $5.000 Bluff Magazine
Dupa mai bine de 4 ore, am iesit pe 53 din 3.000 inscrisi.E ceva... dar a fost obositor!
Bluff-ul
Bluff-ul poate fi o „arma” puternica in jocul de poker, care iti poate aduce profit fara sa ai o mana castigatoare, sau din contra, te poate face sa pierzi foarte mult. Tocmai de aceea nu trebuie abuzat excesiv de acest lucru si este foarte important sa realizezi cand un asemenea procedeu este avantajos. Bluff-ul in general se bazeaza pe 2 factori: cartile pe care le ai si „reading-ul” asupra adversarilor( ce carti au si impresia care si-au facut-o despre tine).
Exista 3 tipuri de bluff:
1. bet-ul sau raise-ul cu o mana fara nici un fel de perspective Ex:
tu: 5 6
flop – A K 9
aceasta mana are sanse mici de a se imbunatati pe turn sau river si totusi ai putea da un bet (pentru a reprezenta A) sau un raise dupa un bet mic (pentru a reprezenta A K sau A 9)
2. controlul pot-ului – un bet mic pentru a evita unul mai mare, in speranta ca mana ta sa se imbunatateasca. Ex:
tu K Q
flop – 2 J 10
Ai un draw la chinta in 2 capete, deci sanse destul de bune pentru a ti se imbunatati mana pe turn sau river. Astfel un bet mic ar putea evita unul mai mare (care nu ti-ar mai da odds pentru call). In felul acesta controlezi valoarea potului
3. semi-bluff – Atunci cand ai o mana cu reale sanse de imbunatatire, insa care poate nu e cea mai buna pe moment. Ex:
tu: Ah Qh
flop: 3h Qc Kh
Ai doar a doua pereche si un draw la culoare, deci foarte probabil unul dintre adversari are o mana mai buna ca a ta in acest moment, insa orice inima, Q sau A o poate transforma in cea mai buna. Astfel un semi-bluff si-ar putea face efectul scontat.
In momentul in care te hotarasti daca un bluff este potrivit trebuie sa tii seama de cateva aspecte:
Pozitia
Pozitia fata de adversari poate juca un rol decisiv in alegerea ta. Neavand pozitie bluff-ul tau ar putea fi compromis de catre un oponent care are o mana mai buna sau chiar de un alt bluff. Ex:
tu: Ah Qc
flop: 3h Qh Kc
incerci un semi-bluff de ? din pot, insa un jucator care actioneaza dupa tine iti da re-raise over pot. Astfel iti pierzi orice odds de a mai plati, chiar daca stii ca este un jucator loose. Este de ajuns sa aiba Kx
Pe de alta parte, din pozitie, un bluff este mult mai usor de realizat, avand deja informatii despre adversari.
Numarul de jucatori aflati in pot
Un bluff este mult mai potrivit atunci cand ai ramas cu doar 1 adversar in pot. Numarul acestora fiind mai mare, cresc si sansele ca cel putin unul dintre ei sa aiba o mana buna.
Tipul de joc al adversarilor
Impotriva unor adversari loose este de preferat sa evitati bluff-ul, pentru ca acestia vor plati cu o serie mai mare de carti, in schimb cand ai in fata ta un oponent extrem de tight profita din plin. (atentie insa, fara a abuza)
Cartile comunitare
Atunci cand pe masa exista posibilitatea de chinta sau culoare probabilitatea ca un bluff sa-si faca efectul este mult mai mare. Ex:
Nici un raise pre-flop, 3 jucatori ramasi in pot
Tu: Ac Jh
Flop: 2d 3d 9h
Toti check
Turn: Jd
In aceasta situatie, in special din pozitie, ai putea reprezenta foarte bine printr-un bluff culoarea.
In concluzie bluff-ul este un instrument foarte important pentru un jucator de succes, insa niciodata nu trebuie abuzat de el si trebuie tinut cont de factorii precizati mai sus. Foarte multi jucatori au tendinta sa foloseasca bluff-ul mult prea des. Eu personal, dupa ce am facut trecerea de la 5 cards-draw la hold’em aveam aceasta tendinta si mi-a fost greu sa ma dezobisnuiesc. Orice extrema nu poate decat sa-ti dauneze jocului. De asemenea foarte important este „reading-ul” asupra adversarilor, acest lucru putand facilita foarte mult decizia ta.
sursa: Scoala de poker
Exista 3 tipuri de bluff:
1. bet-ul sau raise-ul cu o mana fara nici un fel de perspective Ex:
tu: 5 6
flop – A K 9
aceasta mana are sanse mici de a se imbunatati pe turn sau river si totusi ai putea da un bet (pentru a reprezenta A) sau un raise dupa un bet mic (pentru a reprezenta A K sau A 9)
2. controlul pot-ului – un bet mic pentru a evita unul mai mare, in speranta ca mana ta sa se imbunatateasca. Ex:
tu K Q
flop – 2 J 10
Ai un draw la chinta in 2 capete, deci sanse destul de bune pentru a ti se imbunatati mana pe turn sau river. Astfel un bet mic ar putea evita unul mai mare (care nu ti-ar mai da odds pentru call). In felul acesta controlezi valoarea potului
3. semi-bluff – Atunci cand ai o mana cu reale sanse de imbunatatire, insa care poate nu e cea mai buna pe moment. Ex:
tu: Ah Qh
flop: 3h Qc Kh
Ai doar a doua pereche si un draw la culoare, deci foarte probabil unul dintre adversari are o mana mai buna ca a ta in acest moment, insa orice inima, Q sau A o poate transforma in cea mai buna. Astfel un semi-bluff si-ar putea face efectul scontat.
In momentul in care te hotarasti daca un bluff este potrivit trebuie sa tii seama de cateva aspecte:
Pozitia
Pozitia fata de adversari poate juca un rol decisiv in alegerea ta. Neavand pozitie bluff-ul tau ar putea fi compromis de catre un oponent care are o mana mai buna sau chiar de un alt bluff. Ex:
tu: Ah Qc
flop: 3h Qh Kc
incerci un semi-bluff de ? din pot, insa un jucator care actioneaza dupa tine iti da re-raise over pot. Astfel iti pierzi orice odds de a mai plati, chiar daca stii ca este un jucator loose. Este de ajuns sa aiba Kx
Pe de alta parte, din pozitie, un bluff este mult mai usor de realizat, avand deja informatii despre adversari.
Numarul de jucatori aflati in pot
Un bluff este mult mai potrivit atunci cand ai ramas cu doar 1 adversar in pot. Numarul acestora fiind mai mare, cresc si sansele ca cel putin unul dintre ei sa aiba o mana buna.
Tipul de joc al adversarilor
Impotriva unor adversari loose este de preferat sa evitati bluff-ul, pentru ca acestia vor plati cu o serie mai mare de carti, in schimb cand ai in fata ta un oponent extrem de tight profita din plin. (atentie insa, fara a abuza)
Cartile comunitare
Atunci cand pe masa exista posibilitatea de chinta sau culoare probabilitatea ca un bluff sa-si faca efectul este mult mai mare. Ex:
Nici un raise pre-flop, 3 jucatori ramasi in pot
Tu: Ac Jh
Flop: 2d 3d 9h
Toti check
Turn: Jd
In aceasta situatie, in special din pozitie, ai putea reprezenta foarte bine printr-un bluff culoarea.
In concluzie bluff-ul este un instrument foarte important pentru un jucator de succes, insa niciodata nu trebuie abuzat de el si trebuie tinut cont de factorii precizati mai sus. Foarte multi jucatori au tendinta sa foloseasca bluff-ul mult prea des. Eu personal, dupa ce am facut trecerea de la 5 cards-draw la hold’em aveam aceasta tendinta si mi-a fost greu sa ma dezobisnuiesc. Orice extrema nu poate decat sa-ti dauneze jocului. De asemenea foarte important este „reading-ul” asupra adversarilor, acest lucru putand facilita foarte mult decizia ta.
sursa: Scoala de poker
sâmbătă, 5 septembrie 2009
SLOWPLAY
SLOWPLAY
1. Mana voastra trebuie sa fie foarte puternica.
2. Free card-ul pe care il dati are sanse bune sa completeze maini second best.
3. Acest free card are sanse mici sa faca o mana mai buna decat a voastra sau sa dea adversarului un draw la o mana mai buna.
4. Pot-ul nu trebuie sa fie foarte mare.
Un exemplu de slowplay corect ar fi sa faceti check cu set de valeti pe flopul:
De remarcat ca un overcard pe turn poate da cu usurinta unui adversar o mana second-best. Pe de alta parte, cu multi oponenti in pot, cineva ar putea avea dupa turn un flush draw sau un open ended straight draw si puteti pierde mana pe river. Deci, chiar si in exemplul de mai sus, slowplay-ul s-ar putea sa nu fie corect daca potul e mare sau daca in mana sunt implicate cativa jucatori slabi(calling stations).
Daca nu sunt indeplinite toate criteriile nu este corect sa faceti slowplay. De exemplu, daca flopul e:
si aveti
trebuie sa pariati sau sa faceti raise pe flop deoarece adversarii pot avea draw-uri cu sanse bune sa devina best hand.
O strategie similara cu slowplay-ul este doar sa platiti(call) pariul adversarului, cu scopul de a face reraise unui raise in urma voastra in runda curenta de pariere - sau raise in runda urmatoare de pariere. De exemplu, sa presupunem ca flopul va aduce doua perechi si un jucator aflat in dreapta pariaza. E indicat sa asteptati turn-ul pentru a face raise si doar sa platiti aici.(acesta e strategia optima doar daca sunteti siguri ca acel jucator va paria din nou). Totusi, daca un al treilea jucator face raise pe flop in urma voastra, cel mai indicat e sa faceti reraise.
Sa luam un exemplu. Presupunem ca faceti limp cu:
si primiti raise de la un jucator agresiv, iar un altul din blinds plateste. Flopul vine:
si jucatorul aflat in blinds position pariaza. E indicat doar sa platiti, cu intentia de a face raise pe turn. Totusi, daca jucatorul care a facut raise-ul preflop pluseaza, varianta optima de joc e sa faceti reraise.
sursa: Scoala de Poker
vineri, 4 septembrie 2009
Poker Math
Poker Math
In cele ce urmeaza o sa ma straduiesc sa explic cat mai explicit cu putinta conceptul de "pot odds" pentru No Limit Holdem. Personal, pana nu demult am jucat poker bazandu-ma pe instincte cand era vorba de luat o decizie. De cand am inceput sa pun in aplicare "poker math", jocul meu s-a imbunatatit considerabil.
Pentru a ajunge sa vorbim de pot odds va trebui sa trecem in revista doua notiuni elementare: outs si pot size.
OUTS
Primul pas in acest proces este de a invata sa va calculati "outs". "Outs" sunt cartile din pachet care v-ar face mana castigatoare si se refera la cartile comunitare (de pe masa).
De exemplu, sa zicem ca aveti:
Si flopul vine:
Cate "outs" aveti?
Ei bine, un zece v-ar da o "nut straight", si foarte probabil cea mai buna mana. Pe de alta parte un A sau un K v-ar da top pair, deci si aceste carti pot fi considerate "outs".
In acest caz raspunsul la intrebarea noastra ar fi:
3 asi (unul e la voi in mana) + 3 popi + 4 zecari =10 outs
Sa presupunem ca turn-ul vine 2s, masa fiind acum:
Sunteti la o singura carte de o culoare. Numarul vostru de "outs" tocmai s-a marit:
3 asi + 3 popi + 4 zecari + [9 spades – 1 (10s)] = 18 outs
Observati ca zecele de negru a fost scazut din numarul de "outs" deoarece a fost numarat in cadrul celor 4 zecari ce v-ar aduce o chinta.
Bine….dar daca cineva are JQ si are deja doua perechi? Cum se schimba lucrurile in situatia asta? In primul rand asii si popii nu vor mai conta drept "outs".
OUTS sunt DOAR cartile care va dau mana castigatoare!!!
Evident ca ma veti intreba: "Cum stiu care va fi mana castigatoare?". Aici intervin alte strategii: skill, psihologie, "citirea" adversarului, etc.
In exemplul de mai sus, daca unul din adversari pariaza mult dupa flop si turn, il puteti pune pe doua perechi sau trei bucati, caz in care nu mai socotiti asii si popii drept outs. In acest caz veti avea 12 outs.
POT SIZE
Al doilea pas consta in a calcula marimea pot-ului. (pot size) Acest lucru este chiar simplu daca se tine cont de urmatoarele trei aspecte:
Cati bani sunt deja in pot.
Cat se pariaza in runda curenta.
Cat se VA MAI PARIA in runda curenta.
Sa luam un caz concret. Sa zicem ca 4 jucatori (cu tot cu voi) dau call BB (big blind) la o masa 5/10$ no limit. Asta inseamna 40$ pe masa. Vine flopul. Sunteti buton –actionati ultimul. X bets 25$. Y calls. Z folds. E randul vostru "sa vorbiti". Cat este pot size?
40 (dinainte de flop) + 25 + 25 = 90$.
Dar daca nu erati buton? Sa zicem ca erati al doilea "la vorbit". Pot size ar fi acum:
40 (dinainte de flop) + 25 (bet-ul lui X) + NECUNOSCUT (mai sunt Y si Z in spatele vostru).
"Necunoscut" se refera la cei doi jucatori din spatele vostru…care vor actiona dupa ce veti lua voi decizia. Nu aveti de unde stii daca cei doi vor da fold, check sau raise…deci nu stiti exact cat e pot size. Aici intervin din nou skill, capacitate de "a citi" adversarul, etc.
Erati in situatia de a lua o decizie daca sa faceti sau nu call $25. Acesti 25$ nu ii socotiti in pot size deoarece ei inca nu sunt acolo….inca sunt banii vostri.
Sa zicem ca dati call 25 si ceilalti doi jucatori se arunca (fold). Ati ramas heads up cu X. Dupa turn X pariaza 50$..cat e pot size acum?
40(dinainte de flop) + 50(dupa flop) + 50(X dupa turn) = 140
Observati din nou ca cei 50 pe care urmeaza sau nu sa ii pariati nu sunt luati in considerare.
POT ODDS:
Totul se reduce la a compara doua numere pentru a decide daca sau nu sa ramaneti in mana respectiva. Cele doua numere reprezinta "hand odds percentage" si "betting percentage".
Probabilitatea ca o carte de care aveti nevoie pentru a face cea mai buna mana(hand %) sa vina este data de formula:
(OUTS * 2) + 1 =% realizare mana castigatoare
Formula este buna in cazurile in care aveti intre 3 si 11 outs. Pentru restul cazurilor se utilizeaza:
1-3 outs: OUTS * 2 =%
3-11 outs: (OUTS * 2) + 1=%
12+ outs: (OUTS * 2) + 2=%
Sa zicem ca aveti un draw de chinta la ambele capete, deci 8 outs. Probabilitatea de realizare a mainii pe turn ar fi de 8*2+1=17%.
Probabilitatea de realizare a mainii pe river este putin mai mare, deoarece dupa turn numarul de carti din pachet a scazut cu 1 iar numarul nostru de outs a ramas acelasi!
Sa vedem acum cum se calculeaza "betting %". Pentru aceasta tinem cont de doua numere –pot size si bet size, dupa formula:
Bet size/(pot size + bet size)=betting%
Daca hand%>betting% este justificat sa faceti call, altfel FOLD!!!
Sa luam un caz concret:
Aveti :
Flopul vine:
Asta inseamna ca aveti nut flush draw, cu 4 inimi. Sa presupunem ca sunteti buton (actionati ultimul). Sunt 80$ in pot dinainte de flop. X bets 40 si alti trei jucatori dau call. E randul vostru “sa vorbiti”. Trebuie sa decideti daca se justifica sau nu sa faceti call.
●In primul rand calculati pot size: 80+40+3*40=240.
●Betting % ar fi 40/240+40=40/280=1/7
●Aveti 9 outs (sunt 13 inimi in pachet din care doua pe masa si doua la voi in mana).
●Probabilitatea de realizare a mainii este de 9*2+1=19%.
●Acum trebuie sa decideti daca 19% este mai mare decat 1/7.
Cum 1/7 este aproximativ 14%, un call este justificat in aceasta situatie.
Folosirea teoriei probabilitatilor in luarea deciziilor, impreuna cu celelalte tehnici si strategii va vor aduce pe termen lung mai multe pot-uri si implicit mai multi $$$.
sursa: Scoala de poker
In cele ce urmeaza o sa ma straduiesc sa explic cat mai explicit cu putinta conceptul de "pot odds" pentru No Limit Holdem. Personal, pana nu demult am jucat poker bazandu-ma pe instincte cand era vorba de luat o decizie. De cand am inceput sa pun in aplicare "poker math", jocul meu s-a imbunatatit considerabil.
Pentru a ajunge sa vorbim de pot odds va trebui sa trecem in revista doua notiuni elementare: outs si pot size.
OUTS
Primul pas in acest proces este de a invata sa va calculati "outs". "Outs" sunt cartile din pachet care v-ar face mana castigatoare si se refera la cartile comunitare (de pe masa).
De exemplu, sa zicem ca aveti:
Si flopul vine:
Cate "outs" aveti?
Ei bine, un zece v-ar da o "nut straight", si foarte probabil cea mai buna mana. Pe de alta parte un A sau un K v-ar da top pair, deci si aceste carti pot fi considerate "outs".
In acest caz raspunsul la intrebarea noastra ar fi:
3 asi (unul e la voi in mana) + 3 popi + 4 zecari =10 outs
Sa presupunem ca turn-ul vine 2s, masa fiind acum:
Sunteti la o singura carte de o culoare. Numarul vostru de "outs" tocmai s-a marit:
3 asi + 3 popi + 4 zecari + [9 spades – 1 (10s)] = 18 outs
Observati ca zecele de negru a fost scazut din numarul de "outs" deoarece a fost numarat in cadrul celor 4 zecari ce v-ar aduce o chinta.
Bine….dar daca cineva are JQ si are deja doua perechi? Cum se schimba lucrurile in situatia asta? In primul rand asii si popii nu vor mai conta drept "outs".
OUTS sunt DOAR cartile care va dau mana castigatoare!!!
Evident ca ma veti intreba: "Cum stiu care va fi mana castigatoare?". Aici intervin alte strategii: skill, psihologie, "citirea" adversarului, etc.
In exemplul de mai sus, daca unul din adversari pariaza mult dupa flop si turn, il puteti pune pe doua perechi sau trei bucati, caz in care nu mai socotiti asii si popii drept outs. In acest caz veti avea 12 outs.
POT SIZE
Al doilea pas consta in a calcula marimea pot-ului. (pot size) Acest lucru este chiar simplu daca se tine cont de urmatoarele trei aspecte:
Cati bani sunt deja in pot.
Cat se pariaza in runda curenta.
Cat se VA MAI PARIA in runda curenta.
Sa luam un caz concret. Sa zicem ca 4 jucatori (cu tot cu voi) dau call BB (big blind) la o masa 5/10$ no limit. Asta inseamna 40$ pe masa. Vine flopul. Sunteti buton –actionati ultimul. X bets 25$. Y calls. Z folds. E randul vostru "sa vorbiti". Cat este pot size?
40 (dinainte de flop) + 25 + 25 = 90$.
Dar daca nu erati buton? Sa zicem ca erati al doilea "la vorbit". Pot size ar fi acum:
40 (dinainte de flop) + 25 (bet-ul lui X) + NECUNOSCUT (mai sunt Y si Z in spatele vostru).
"Necunoscut" se refera la cei doi jucatori din spatele vostru…care vor actiona dupa ce veti lua voi decizia. Nu aveti de unde stii daca cei doi vor da fold, check sau raise…deci nu stiti exact cat e pot size. Aici intervin din nou skill, capacitate de "a citi" adversarul, etc.
Erati in situatia de a lua o decizie daca sa faceti sau nu call $25. Acesti 25$ nu ii socotiti in pot size deoarece ei inca nu sunt acolo….inca sunt banii vostri.
Sa zicem ca dati call 25 si ceilalti doi jucatori se arunca (fold). Ati ramas heads up cu X. Dupa turn X pariaza 50$..cat e pot size acum?
40(dinainte de flop) + 50(dupa flop) + 50(X dupa turn) = 140
Observati din nou ca cei 50 pe care urmeaza sau nu sa ii pariati nu sunt luati in considerare.
POT ODDS:
Totul se reduce la a compara doua numere pentru a decide daca sau nu sa ramaneti in mana respectiva. Cele doua numere reprezinta "hand odds percentage" si "betting percentage".
Probabilitatea ca o carte de care aveti nevoie pentru a face cea mai buna mana(hand %) sa vina este data de formula:
(OUTS * 2) + 1 =% realizare mana castigatoare
Formula este buna in cazurile in care aveti intre 3 si 11 outs. Pentru restul cazurilor se utilizeaza:
1-3 outs: OUTS * 2 =%
3-11 outs: (OUTS * 2) + 1=%
12+ outs: (OUTS * 2) + 2=%
Sa zicem ca aveti un draw de chinta la ambele capete, deci 8 outs. Probabilitatea de realizare a mainii pe turn ar fi de 8*2+1=17%.
Probabilitatea de realizare a mainii pe river este putin mai mare, deoarece dupa turn numarul de carti din pachet a scazut cu 1 iar numarul nostru de outs a ramas acelasi!
Sa vedem acum cum se calculeaza "betting %". Pentru aceasta tinem cont de doua numere –pot size si bet size, dupa formula:
Bet size/(pot size + bet size)=betting%
Daca hand%>betting% este justificat sa faceti call, altfel FOLD!!!
Sa luam un caz concret:
Aveti :
Flopul vine:
Asta inseamna ca aveti nut flush draw, cu 4 inimi. Sa presupunem ca sunteti buton (actionati ultimul). Sunt 80$ in pot dinainte de flop. X bets 40 si alti trei jucatori dau call. E randul vostru “sa vorbiti”. Trebuie sa decideti daca se justifica sau nu sa faceti call.
●In primul rand calculati pot size: 80+40+3*40=240.
●Betting % ar fi 40/240+40=40/280=1/7
●Aveti 9 outs (sunt 13 inimi in pachet din care doua pe masa si doua la voi in mana).
●Probabilitatea de realizare a mainii este de 9*2+1=19%.
●Acum trebuie sa decideti daca 19% este mai mare decat 1/7.
Cum 1/7 este aproximativ 14%, un call este justificat in aceasta situatie.
Folosirea teoriei probabilitatilor in luarea deciziilor, impreuna cu celelalte tehnici si strategii va vor aduce pe termen lung mai multe pot-uri si implicit mai multi $$$.
sursa: Scoala de poker
Short stack strategy
Short stack strategy
Principiul care sta in spatele acestei startegii este pur matematic. Imaginati-va ca doi dintre prietenii vostri stau la o masa si joaca poker. Fiecare dintre ei are 100$ in fata sa. Decideti sa va alaturati si s jucati, dar nu aveti decat 20$. Ei spun:"ok, joaca cu 20{:content:}quot;.
Tocmai am creat un model al startegiei short stack, si observam ca ambii prieteni se confrunta cu o problema. Ei trebuie sa actioneze intr-un anume mod contra unui adversar cu 100$ si intr-un mod diferit contra altuia cu 20$. Din moment ce au in fata doua tipuri de stack size la masa, adversarii nu vor putea juca optim impotriva ambelor in acelasi timp, asa ca vor trebui sa decida care va fi principalul lor adversar. In mod cert il vor alege pe cel cu 100$ intrucat este mai mult de castigat de pe urma acestuia, acest lucru insemnand ca uneori va face greseli in favoarea noastra.
Principiul de joc e unul simplu:
● va asezati la masa cu o suma mica de bani
● jucati maini putine, dar foarte puternice
● daca va implicate intr-o mana, incercati sa puneti toti banii in mijloc pentru a maximize profitul. Daca nu aveti nimic, dati fold. Incercati sa evitati situatiile care cer decizii complexe.
Folosind aceasta strategie veti putea sa va claditi un bankroll cu care sa puteti sa treceti la un alt nivel sau o alta strategie pentru care in prezent nu aveti suficienti bani. Ca si incepator veti putea acumula experienta fara riscul de a fi coplesit de situatii complexe.
Ce trebuie sa stim cand ne asezam la o masa?
Sunt doua reguli importante pentru ca o masa sa fie profitabila:
► este nevoie de minim 7 adversari la masa, altfel veti plati blindu-ul prea des si veti fi fortat sa jucati altfel.
► este de preferat ca adversarii sa aiba cat mai multi bani la masa. Evitati alti jucatori short stack!
Deseori va veti aseza la o masa iar big blind-ul va fi la cateva locuri distanta. Ati putea pune acum blind-ul si lua parte la joc imediat. Acest lucru este gresit. Respectati aceasta regula mereu: Intotdeauna asteptati-va randul pentru a pune big blind.
Mai exista intrebarea "cu ce buyin sa intru la masa?". Strategia short stack se bazeaza pe matematica si functioneaza doar intre anumite valori. Mai exact, intre 15 si 25 big blinds.
● intotdeauna intrati cu 20BB. Daca BB este $0.10, intrati cu $2 la masa.
● daca scadeti sub 15BB, faceti rebuy pana la 20BB
● in caz de castig, daca aveti peste 25BB, parasiti masa intrucat nu mai puteti juca profitabil. Acest lucru nu este legat de skill. Cu un stack mediu veti fi fortat sa faceti greseli din punct de vedere matematic.
Ce maini jucam preflop?
Acest lucru depinde de mai multi factori.
Pozitia. Pozitia este in fond o modalitatea de reprezentare a numarului de jucatori care actioneaza dupa noi. Din punct de vedere logic, cu cat sunt mai multi jucatori dupa noi, cu atat creste probabilitatea ca unul din ei sa aiba o mana mai buna. De aceea, din afara pozitiei (early position) vom juca doar mainile puternice.
Pentru determinarea pozitiei, se numara incepand de la dealer(button) in sensul acelor de ceasornic. Distingem astfel, in cazul unei mese de 10 persoane patru grupe:
● 2 blind positions
● 3 early positions
● 3 middle positions
● 2 late positions (dealer si cutt-off)
Ce se intampla daca un jucator paraseste masa? In acest caz se elimina una din pozitiile early, in cazul de mai sus ramanand doar 2 pozitii early.
Cartile. In tabelul de mai jos puteti vedea cum sa jucati in functie de pozitie si de actiunile jucatorilor dinaintea voastra.
Dupa cum ati observat, de fiecare data intram intr-un pot printr-un raise. Orice alta mana ce nu apare in table o vom arunca. Pentru a determina marimea raise-ului se considera urmatoarele reguli:
● daca suntem primii, pariem 4xBB.
● daca alti jucatori au intrat deja in pot, dar au facut doar limp (call BB), pariem 4xBB plus cate un BB pentru fiecare limper.
● daca unul din jucatori a facut raise si nimeni altcineva nu a mers, facem reraise 3xraise initial.
● daca unul din jucatori a facut raise si un altul a dat call, vom face reraise 4xraise initial. Cu doi call-eri vom face reraise 5xraise initial, cu 3 call-eri 6xraise initial, etc.
Exista totusi o exceptie: daca reraise-ul nostru ar fi mare decat jumatate din banii pe care ii avem la masa, vom merge all-in.
Uneori vom fi in situatia in care un jucator face reraise dupa noi. Avand in vedere ca jucam short stacked avem doar doua optiuni: fold sau all-in. Decizia pare destul de dificila dar in fond e usor de calculate. Un factor cheie il constituie raportul dintre banii ramasi si raise-ul pe care l-am facut initial.
Daca de exemplu am facut raise $0.40 si mai avem $1.60, raportul este de 1.60 : 0.40 sau 4:1. Tabelul urmator ne arata cand sa mergem all-in sic and sa aruncam cartile.
Exemplu: Sa ne imaginam ca avem AQ si am dat raise $0.40. Un jucator face reraise pana la $1.20 si mai avem $1.70. Raportul dintre banii ramasi si raise-ul initial este de 1.70 : 0.40 ceea ce este mai mult decat 4:1. Conform tabelului mergem all in cu AQ doar daca raportul este intre 4:1 si 2,5:1. Deci, fold.
Jocul postflop
Presupunem ca am trecut de etapa jocului preflop respectand regulile prezentate anterior sau ne-am aflat in postura de big blind si am beneficiat de un flop gratuit. In urma flopului ne aflam in una din urmatoarele situatii: avem deja o mana (made hand), avem o mana care are posibilitatea de a deveni made hand (drawing hand), sau nu avem absolute nimic (trash hand).
● Made hands
Aceste maini, gen top pair, trei bucati, chinta, etc pot castiga potul chiar acum, nefiind neaparat necesar sa se imbunatateasca pe strazile urmatoare (turn, river). Cu aceste maini, cel putin top pair cu J kicker intotdeauna vom face bet sau raise. Adevarat, uneori vom si pierde, dar pe termen lung vom iesi in castig jucand in mod agresiv aceste maini.
Modul de joc:
● Nici un bet inaintea noastra: pariem 2/3 din valoarea potului. Daca aceasta suma este egala sau mai mare cu jumatate din stack-ul nostrum mergem all-in.
● Cineva deja a pariat inaintea noastra: mergem all-in.
● Suntem primii care pariaza si primim reraise: all-in.
● Drawing hands
Acestea sunt maini care trebuie sa se imbunatateasca pentru a deveni maini bune. (flush draw, open ended straight draw). Mainile de acest gen sunt mai greu de jucat decat mainile de gen made hands, insa in majoritatea cazurilor le vom juca ca si cum ar fi deja made hands pentru ca in urma selectiei foarte bune a mainilor preflop vom avea drawuri foarte puternice.
Modul de joc:
● daca am facut raise preflop:
Pariem 2/3 din valoarea potului. Daca aceasta suma este egala sau mai mare cu jumatate din stack-ul nostrum mergem all-in.
Daca un alt jucator a facut bet sau raise in urma noastra, vom merge all-in.
In cazul in care dupa river nun e-am imbunatatit mana si mai avem bani ramasi vom fi nevoiti sa dam fold.
● daca nu am facut raise preflop:
Vom da check si aruncam cartile la orice bet al adversarului.
● Trash hands
Maini fara valoare care au sanse foarte slabe sa devina made hands, fiind bune doar pentru bluff. Modul correct de joc pentru aceste maini este simplu: nu mai investim in potul respectiv. Daca cineva pariaza ne aruncam.
Exista totusi doua exceptii in care continuam sa investim bani intr-un trash hand.
● am facut raise preflop si avem un singur adversar. Doar atunci vom paria 2/3 din valoarea potului. La fel, daca acest lucru presupune parierea mai mult de jumatate din stack, vom merge all-in. daca pe de alta parte, adversarul face raise sau da call la betul nostru, vom da fold.
● am facut raise preflop si la inceputul urmatoarei runde de pariere avem mai putin de jumatate din valoarea potului, vom da all-in indiferent de actiunile adversarilor.
Pentru a aplica aceasta strategie de joc aveti nevoie de minim 30 buy-inuri la dispozitie. De exemplu, pentru a aplica cu succes cele prezentate in acest articol la mize $0.05/0.10 ar trebui sa aveti un bankroll de cel putin 60$. (2$ un buy-in x 30). Veti avansa la miza urmatoare in momentul in care dispuneti de 30 de buy-inuri corespunzatoare acelei mize. (de exemplu veti trece la $0.10/0.25 in momentul in care aveti $150). In mod identic, veti face si pasul inapoi la o limita inferioara.
Strategia short stack prezentata, impreuna cu un bankroll management bun va vor da posibilitatea sa avansati intr-un mod relativ sigur.
sursa: Scoala de poker
Principiul care sta in spatele acestei startegii este pur matematic. Imaginati-va ca doi dintre prietenii vostri stau la o masa si joaca poker. Fiecare dintre ei are 100$ in fata sa. Decideti sa va alaturati si s jucati, dar nu aveti decat 20$. Ei spun:"ok, joaca cu 20{:content:}quot;.
Tocmai am creat un model al startegiei short stack, si observam ca ambii prieteni se confrunta cu o problema. Ei trebuie sa actioneze intr-un anume mod contra unui adversar cu 100$ si intr-un mod diferit contra altuia cu 20$. Din moment ce au in fata doua tipuri de stack size la masa, adversarii nu vor putea juca optim impotriva ambelor in acelasi timp, asa ca vor trebui sa decida care va fi principalul lor adversar. In mod cert il vor alege pe cel cu 100$ intrucat este mai mult de castigat de pe urma acestuia, acest lucru insemnand ca uneori va face greseli in favoarea noastra.
Principiul de joc e unul simplu:
● va asezati la masa cu o suma mica de bani
● jucati maini putine, dar foarte puternice
● daca va implicate intr-o mana, incercati sa puneti toti banii in mijloc pentru a maximize profitul. Daca nu aveti nimic, dati fold. Incercati sa evitati situatiile care cer decizii complexe.
Folosind aceasta strategie veti putea sa va claditi un bankroll cu care sa puteti sa treceti la un alt nivel sau o alta strategie pentru care in prezent nu aveti suficienti bani. Ca si incepator veti putea acumula experienta fara riscul de a fi coplesit de situatii complexe.
Ce trebuie sa stim cand ne asezam la o masa?
Sunt doua reguli importante pentru ca o masa sa fie profitabila:
► este nevoie de minim 7 adversari la masa, altfel veti plati blindu-ul prea des si veti fi fortat sa jucati altfel.
► este de preferat ca adversarii sa aiba cat mai multi bani la masa. Evitati alti jucatori short stack!
Deseori va veti aseza la o masa iar big blind-ul va fi la cateva locuri distanta. Ati putea pune acum blind-ul si lua parte la joc imediat. Acest lucru este gresit. Respectati aceasta regula mereu: Intotdeauna asteptati-va randul pentru a pune big blind.
Mai exista intrebarea "cu ce buyin sa intru la masa?". Strategia short stack se bazeaza pe matematica si functioneaza doar intre anumite valori. Mai exact, intre 15 si 25 big blinds.
● intotdeauna intrati cu 20BB. Daca BB este $0.10, intrati cu $2 la masa.
● daca scadeti sub 15BB, faceti rebuy pana la 20BB
● in caz de castig, daca aveti peste 25BB, parasiti masa intrucat nu mai puteti juca profitabil. Acest lucru nu este legat de skill. Cu un stack mediu veti fi fortat sa faceti greseli din punct de vedere matematic.
Ce maini jucam preflop?
Acest lucru depinde de mai multi factori.
Pozitia. Pozitia este in fond o modalitatea de reprezentare a numarului de jucatori care actioneaza dupa noi. Din punct de vedere logic, cu cat sunt mai multi jucatori dupa noi, cu atat creste probabilitatea ca unul din ei sa aiba o mana mai buna. De aceea, din afara pozitiei (early position) vom juca doar mainile puternice.
Pentru determinarea pozitiei, se numara incepand de la dealer(button) in sensul acelor de ceasornic. Distingem astfel, in cazul unei mese de 10 persoane patru grupe:
● 2 blind positions
● 3 early positions
● 3 middle positions
● 2 late positions (dealer si cutt-off)
Ce se intampla daca un jucator paraseste masa? In acest caz se elimina una din pozitiile early, in cazul de mai sus ramanand doar 2 pozitii early.
Cartile. In tabelul de mai jos puteti vedea cum sa jucati in functie de pozitie si de actiunile jucatorilor dinaintea voastra.
Dupa cum ati observat, de fiecare data intram intr-un pot printr-un raise. Orice alta mana ce nu apare in table o vom arunca. Pentru a determina marimea raise-ului se considera urmatoarele reguli:
● daca suntem primii, pariem 4xBB.
● daca alti jucatori au intrat deja in pot, dar au facut doar limp (call BB), pariem 4xBB plus cate un BB pentru fiecare limper.
● daca unul din jucatori a facut raise si nimeni altcineva nu a mers, facem reraise 3xraise initial.
● daca unul din jucatori a facut raise si un altul a dat call, vom face reraise 4xraise initial. Cu doi call-eri vom face reraise 5xraise initial, cu 3 call-eri 6xraise initial, etc.
Exista totusi o exceptie: daca reraise-ul nostru ar fi mare decat jumatate din banii pe care ii avem la masa, vom merge all-in.
Uneori vom fi in situatia in care un jucator face reraise dupa noi. Avand in vedere ca jucam short stacked avem doar doua optiuni: fold sau all-in. Decizia pare destul de dificila dar in fond e usor de calculate. Un factor cheie il constituie raportul dintre banii ramasi si raise-ul pe care l-am facut initial.
Daca de exemplu am facut raise $0.40 si mai avem $1.60, raportul este de 1.60 : 0.40 sau 4:1. Tabelul urmator ne arata cand sa mergem all-in sic and sa aruncam cartile.
Exemplu: Sa ne imaginam ca avem AQ si am dat raise $0.40. Un jucator face reraise pana la $1.20 si mai avem $1.70. Raportul dintre banii ramasi si raise-ul initial este de 1.70 : 0.40 ceea ce este mai mult decat 4:1. Conform tabelului mergem all in cu AQ doar daca raportul este intre 4:1 si 2,5:1. Deci, fold.
Jocul postflop
Presupunem ca am trecut de etapa jocului preflop respectand regulile prezentate anterior sau ne-am aflat in postura de big blind si am beneficiat de un flop gratuit. In urma flopului ne aflam in una din urmatoarele situatii: avem deja o mana (made hand), avem o mana care are posibilitatea de a deveni made hand (drawing hand), sau nu avem absolute nimic (trash hand).
● Made hands
Aceste maini, gen top pair, trei bucati, chinta, etc pot castiga potul chiar acum, nefiind neaparat necesar sa se imbunatateasca pe strazile urmatoare (turn, river). Cu aceste maini, cel putin top pair cu J kicker intotdeauna vom face bet sau raise. Adevarat, uneori vom si pierde, dar pe termen lung vom iesi in castig jucand in mod agresiv aceste maini.
Modul de joc:
● Nici un bet inaintea noastra: pariem 2/3 din valoarea potului. Daca aceasta suma este egala sau mai mare cu jumatate din stack-ul nostrum mergem all-in.
● Cineva deja a pariat inaintea noastra: mergem all-in.
● Suntem primii care pariaza si primim reraise: all-in.
● Drawing hands
Acestea sunt maini care trebuie sa se imbunatateasca pentru a deveni maini bune. (flush draw, open ended straight draw). Mainile de acest gen sunt mai greu de jucat decat mainile de gen made hands, insa in majoritatea cazurilor le vom juca ca si cum ar fi deja made hands pentru ca in urma selectiei foarte bune a mainilor preflop vom avea drawuri foarte puternice.
Modul de joc:
● daca am facut raise preflop:
Pariem 2/3 din valoarea potului. Daca aceasta suma este egala sau mai mare cu jumatate din stack-ul nostrum mergem all-in.
Daca un alt jucator a facut bet sau raise in urma noastra, vom merge all-in.
In cazul in care dupa river nun e-am imbunatatit mana si mai avem bani ramasi vom fi nevoiti sa dam fold.
● daca nu am facut raise preflop:
Vom da check si aruncam cartile la orice bet al adversarului.
● Trash hands
Maini fara valoare care au sanse foarte slabe sa devina made hands, fiind bune doar pentru bluff. Modul correct de joc pentru aceste maini este simplu: nu mai investim in potul respectiv. Daca cineva pariaza ne aruncam.
Exista totusi doua exceptii in care continuam sa investim bani intr-un trash hand.
● am facut raise preflop si avem un singur adversar. Doar atunci vom paria 2/3 din valoarea potului. La fel, daca acest lucru presupune parierea mai mult de jumatate din stack, vom merge all-in. daca pe de alta parte, adversarul face raise sau da call la betul nostru, vom da fold.
● am facut raise preflop si la inceputul urmatoarei runde de pariere avem mai putin de jumatate din valoarea potului, vom da all-in indiferent de actiunile adversarilor.
Pentru a aplica aceasta strategie de joc aveti nevoie de minim 30 buy-inuri la dispozitie. De exemplu, pentru a aplica cu succes cele prezentate in acest articol la mize $0.05/0.10 ar trebui sa aveti un bankroll de cel putin 60$. (2$ un buy-in x 30). Veti avansa la miza urmatoare in momentul in care dispuneti de 30 de buy-inuri corespunzatoare acelei mize. (de exemplu veti trece la $0.10/0.25 in momentul in care aveti $150). In mod identic, veti face si pasul inapoi la o limita inferioara.
Strategia short stack prezentata, impreuna cu un bankroll management bun va vor da posibilitatea sa avansati intr-un mod relativ sigur.
sursa: Scoala de poker
miercuri, 2 septembrie 2009
luni, 31 august 2009
DoN SNG
DoN SNG - sit&go double or nothing
Turneele de tip sit&go double or nothing(DoN) au devenit din ce in ce mai populare in randul grinder-ilor, in special datorita faptului ca sunt low variance. Acest lucru inseamna ca downswing-urile nu vor fi asa severe ca in cazul turneelor sng regulare, insa, pe de alta parte castigurile in urma unor "hot runs" vor fi mult mai mici decat in cazul turneelor sng regulare. ROI-ul mediu pentru jucatorii buni la astfel de turnee se situeaza intre 5-12%. Pentru a compensa acest lucru si a face profit consistent din turnee DoN va trebui sa jucati un volum mare de jocuri.
Strategia de joc difera mult fata de turneele regulare, in special cand se ajunge aproape de bubble.(in ultimii 6-7 jucatori). Personal, pe parcursul nivelelor 1-3 joc preponderent tight si evit sa merg all in sau sa platesc un bet considerabil decat daca am nuts sau second best. De asemenea, incerc sa vad ceva mai multe flopuri ieftin din pozitie cu suited connectors si small pockets.
Primul lucru pe care il recomand celor ce se decid sa joace un volum ridicat de astfel de turnee e sa faca notite pe adversari. Jucand multe sng DoN la o anumita miza, veti ajunge sa identificati rapid jucatorii buni – asa numitii "regs". Acest lucru e foarte important din doua puncte de vedere:
1. stiind care sunt regs puteti face o selectie a turneelor, evitand sa va inregistrati la aceleasi turnee in care sunt deja inscrisi mai multi regs –lucru care ar trebui sa aiba un efect pozitiv asupra ROI vostru.
2. cand sunteti in acelasi turneu, regs sunt oarecum usor de exploatat intrucat ei joaca aproape intotdeauna corect(deci previzibil). Evitati sa platiti un bet/raise al jucatorilor regs decat daca aveti o mana premium si cautati sa puneti presiune pe blind-urile lor atunci cand stiti ca vor folda orice in afara de AA. Evitati sa furati de la shortstacks intrucat e mult mai probabil ca acestia sa-si apere blinds.
Retineti ca in acest tip de sng, odata ce v-ati dublat chips-urile e important sa faceti un joc de conservare si supravietuire. Nu conteaza ca ajungeti in top 5 cu 5k chipsuri sau 500 – toate premiile sunt identice. De multe ori este corect sa aruncati AA sau KK preflop atunci cand sunt 1-2 shortstacks si turneul e in faza de bubble play. In turneele sng regulare in mod sigur v-ati implica in pot cu o astfel de mana indiferent de stack pentru a avea sanse la un premiu mai mare, pe cand in turneele DoN nu primiti nimic in plus pentru riscul asumat.
Bankroll-ul necesar pentru a juca astfel de turnee este semnificativ mai mic decat in cazul turneelor sng regulare. Tabelul de mai jos, prezinta in functie de rata de castig (WR=win rate) numarul de buyin-uri de care ar trebui sa dispuneti pentru a fi siguri in proportie de 99.9%, 99% sau 95% ca nu o sa dati faliment.
WR 99.9% 99% 95%
55%: 168 BI 110 BI 71 BI
56%: 100 BI 72 BI 52 BI
57%: 73 BI 55 BI 42 BI
58%: 58 BI 45 BI 35 BI
59%: 48 BI 38 BI 30 BI
60%: 42 BI 33 BI 27 BI
61%: 38 BI 30 BI 24 BI
62%: 34 BI 27 BI 22 BI
63%: 31 BI 24 BI 20 BI
64%: 28 BI 22 BI 18 BI
65%: 26 BI 21 BI 17 BI
66%: 24 BI 19 BI 16 BI
67%: 22 BI 18 BI 15 BI
68%: 21 BI 17 BI 14 BI
69%: 20 BI 16 BI 13 BI
70%: 19 BI 15 BI 13 BI
71%: 18 BI 14 BI 12 BI
72%: 17 BI 14 BI 12 BI
Interpretare tabel: Sa presupunem ca aveti un win rate de 60% (asta inseamna ca intrati in bani la 6 din 10 turnee). Bankroll-ul vostru ar trebui sa fie de 34 buyin-uri pentru a avea 99.9% sanse sa nu pierdeti tot. De mentionat ca aceste statistici sunt facute pentru entry fee de 10%. (se stie ca la unele site-uri entry fee este chiar si 20% fapt ce afecteaza vizibil ROI-ul si implicit profitabilitatea acestor turnee intrucat rata de castig minima pentru recuperarea investitiei ar trebui sa fie de 60% in acest caz).
La final, cateva sfaturi:
- nu bluffati; nu faceti decat sa donati chips-uri in mod inutil. E adevarat ca turneele DoN sunt plictisitoare dar nu rezolvati nimic facand fancy plays.
- toti cei ce veti decide sa jucati astfel de turnee ar trebui sa aveti un bun tilt management intrucat la volum mare si joc tight veti avea parte de bad beats.
- incercati sa jucati pe site-uri ce ofera rakeback/cashback sau au turnee cu entry fee mic.
sursa: scoala de poker
vineri, 28 august 2009
Bubblewrap
I pop bubble wrap at 3.11 bubbles per second! I popped 196 bubbles in 1 minute and 3.1 seconds |
marți, 25 august 2009
luni, 24 august 2009
Ken Poker - WPT Marrakech Super Satelite
Am ratat cu putin locul pentru WPT Marrakech Super Satelite :(
Bine ca m-am ales cu ceva $ :)
BANKROLL MANAGEMENT
BANKROLL MANAGEMENT
Bankroll management reprezinta unul din conceptele de baza in drumul de a deveni un jucator de succes, si are ca scop principal stabilirea limitei la care jucam pentru a evita pierderea tuturor banilor datorata unei serii proaste pe care orice jucator o are din cand in cand. Acest lucru este cunoscut si sub denumirea de joc in bankroll
Motivul pentru care trebuie aleasa limita la care jucam cu grija este variatia. Variatia este termenul folosit pentru a descrie suisurile si coborasurile in poker, fluctuatiile profit pierdere. Daca jucati poker mult timp, o sa aveti parte si de perioade in care o sa pierdeti consistent, nu pentru ca jucati prost, ci din cu totul alte motive. (bad beats, etc). Daca bankroll-ul vostru nu este suficient de mare sa absoarba aceste scaderi, e foarte probabil sa pierdeti tot.
De aceea, e foarte important ca de fiecare data cand ne asezam la o masa de joc, sa o facem in asa fel incat sa avem sanse maxime de profit si in acelasi timp sa minimalizam riscul de a pierde tot.
La ce limita ar trebui sa joc?
Cash games
Daca jucati Pot Limit sau No Limit, recomandat ar fi sa aveti un bankroll de 20 buyin-uri maxime. Asta ar insemna ca daca vreti sa aveti cele mai bune sanse de a face un profit consistent la o masa de 1/2$ unde buyin-ul maxim este de 200$, ar trebui sa aveti un bankroll minim de 4000$. Alta forma de aplicare a bankroll management este de a pune la masa un maxim de 5% din intreaga suma disponibila, ceea ce este acelasi lucru cu a avea 20 buyin-uri maxime.
In cazul in care jucati Limit Holdem, bankroll-ul minim recomandat este de 300 Big Bets, deci ca sa jucati la 1/2$ ar trebui sa aveti macar 600$ in cont.
Turnee
Este recomandat sa aveti un bankroll care sa acopere cel putin 40 de buyin-uri pentru turneul respectiv.
Principiile de mai sus constituie reguli generale care ar trebui sa va dea cele mai bune sanse de castig, cu risc minim de ???faliment??™. Cu toate acestea, o sa fie anumite exceptii si modificari, in functie de cum si unde jucati.
Daca intentionati ca pokerul sa devina principala voastra sursa de venit, bankroll-ul trebuie sa fie semnificativ mai mare de 20, respectiv 40 buyin-uri datorita faptului ca va trebui sa suporte atat variatia cat si cheltuielile vietii cotidiene.
In cazul in care jucati la mese shorthanded (6 players max.), veti observa ca variatia este mai mare decat in cazul meselor full ring. Faptul ca veti fi implicat intr-un numar mai mare de pot-uri si veti juca specula mai mult slabiciunile adversarilor decat puterea cartilor voastre, va duce la fluctuatii profit-pierdere mari in perioade de timp relativ scurte. Asta inseamna ca ar trebui sa va mariti bankroll-ul cu cateva buyinuri pentru a face fata variatiei.
Stilul de joc poate de asemenea sa determine ce limita ar trebui sa jucati in comparatie cu bankroll-ul disponibil. Daca sunteti un jucator tight ar trebui sa aveti o variatie mai mica decat un jucator loose, deci ar fi posibila o mica reducere a numarului de buyin-uri necesar datorita faptului ca jucatorii tight intra in pot-uri cu maini tari si de obicei merg la showdown cu mana castigatoare, reducand astfel sansele de a suferi pierderi mari. Urmand acelasi rationament, un jucator loose care joaca un numar mare de pot-uri, va trebui sa aiba un bankroll mai mare de 20 buyin-uri.
Un alt motiv pentru care ar trebui sa aveti un bankroll management bun il constituie impactul psihologic pe care il pot avea pierderile asupra jocului vostru. Daca aveti un bankroll de 10 buyin-uri la un joc de 1/2$ si pierdeti 4 din acestea, bankroll-ul vostru se va diminua de la 2000 la 1200$. Din cauza bankroll-ului initial mic, acest lucru constituie o pierdere mare, ceea ce duce la un joc supertight in care predomina teama de a nu pierde si mai mult, sau mai rau ??" tilt. In aceeasi situatie, daca ati fi avut 20 buyin-uri, bankroll-ul ar fi scazut de la 4000 la 3200$. Vizual, ne putem da seama imediat ca nu arata asa rau ca pierderea din primul caz si ne vom simti mai confortabil stiind ca avem calitatile necesare de a recastiga banii pierduti, fara a simti nevoia sa facem schimbari majore in jocul nostru.
Cum am mentionat mai sus, vor fi perioade bune de joc si perioade mai putin bune. Asta inseamna ca in anumite momente bankroll-ul va fi fie prea mic, fie prea mare pentru limita la care jucam. De aceea, daca bankroll-ul scade sub 20 buyin-uri ar trebui sa coboram si sa jucam la limita imediat inferioara pana cand ne refacem bankroll-ul suficient cat sa revenim la limita initiala. La fel, in cazul in care bankroll-ul este suficient de mare, se justifica trecerea la limite superioare, dar nu uitati sa reveniti in cazul in care suferiti pierderi semnificative.
Vor fi si unele momente cand veti dori sa testai sa vedeti cum va descurcati la o limita superioara. Aveti insa grija sa nu va lasati purtat de val in cazul unor castiguri importante, intrucat bankroll-ul vostru ar putea fi inca prea mic pentru un joc constant la aceasta limita. O tactica buna in astfel de ???teste??™ este sa nu faceti buyin maxim, in acest fel veti juca tot in bankroll.
CONCLUZII:
Daca intentionati sa faceti bani din poker este esential sa aveti un bun bankroll management.
De mentionat ca daca sunteti un jucator care pierde in mod constant, bankroll management nu va va ajuta sa castigati. Conceptele de mai sus se aplica doar pentru jucatorii care castiga pe termen lung.
sursa: Scoala de poker
Bankroll management reprezinta unul din conceptele de baza in drumul de a deveni un jucator de succes, si are ca scop principal stabilirea limitei la care jucam pentru a evita pierderea tuturor banilor datorata unei serii proaste pe care orice jucator o are din cand in cand. Acest lucru este cunoscut si sub denumirea de joc in bankroll
Motivul pentru care trebuie aleasa limita la care jucam cu grija este variatia. Variatia este termenul folosit pentru a descrie suisurile si coborasurile in poker, fluctuatiile profit pierdere. Daca jucati poker mult timp, o sa aveti parte si de perioade in care o sa pierdeti consistent, nu pentru ca jucati prost, ci din cu totul alte motive. (bad beats, etc). Daca bankroll-ul vostru nu este suficient de mare sa absoarba aceste scaderi, e foarte probabil sa pierdeti tot.
De aceea, e foarte important ca de fiecare data cand ne asezam la o masa de joc, sa o facem in asa fel incat sa avem sanse maxime de profit si in acelasi timp sa minimalizam riscul de a pierde tot.
La ce limita ar trebui sa joc?
Cash games
Daca jucati Pot Limit sau No Limit, recomandat ar fi sa aveti un bankroll de 20 buyin-uri maxime. Asta ar insemna ca daca vreti sa aveti cele mai bune sanse de a face un profit consistent la o masa de 1/2$ unde buyin-ul maxim este de 200$, ar trebui sa aveti un bankroll minim de 4000$. Alta forma de aplicare a bankroll management este de a pune la masa un maxim de 5% din intreaga suma disponibila, ceea ce este acelasi lucru cu a avea 20 buyin-uri maxime.
In cazul in care jucati Limit Holdem, bankroll-ul minim recomandat este de 300 Big Bets, deci ca sa jucati la 1/2$ ar trebui sa aveti macar 600$ in cont.
Turnee
Este recomandat sa aveti un bankroll care sa acopere cel putin 40 de buyin-uri pentru turneul respectiv.
Principiile de mai sus constituie reguli generale care ar trebui sa va dea cele mai bune sanse de castig, cu risc minim de ???faliment??™. Cu toate acestea, o sa fie anumite exceptii si modificari, in functie de cum si unde jucati.
Daca intentionati ca pokerul sa devina principala voastra sursa de venit, bankroll-ul trebuie sa fie semnificativ mai mare de 20, respectiv 40 buyin-uri datorita faptului ca va trebui sa suporte atat variatia cat si cheltuielile vietii cotidiene.
In cazul in care jucati la mese shorthanded (6 players max.), veti observa ca variatia este mai mare decat in cazul meselor full ring. Faptul ca veti fi implicat intr-un numar mai mare de pot-uri si veti juca specula mai mult slabiciunile adversarilor decat puterea cartilor voastre, va duce la fluctuatii profit-pierdere mari in perioade de timp relativ scurte. Asta inseamna ca ar trebui sa va mariti bankroll-ul cu cateva buyinuri pentru a face fata variatiei.
Stilul de joc poate de asemenea sa determine ce limita ar trebui sa jucati in comparatie cu bankroll-ul disponibil. Daca sunteti un jucator tight ar trebui sa aveti o variatie mai mica decat un jucator loose, deci ar fi posibila o mica reducere a numarului de buyin-uri necesar datorita faptului ca jucatorii tight intra in pot-uri cu maini tari si de obicei merg la showdown cu mana castigatoare, reducand astfel sansele de a suferi pierderi mari. Urmand acelasi rationament, un jucator loose care joaca un numar mare de pot-uri, va trebui sa aiba un bankroll mai mare de 20 buyin-uri.
Un alt motiv pentru care ar trebui sa aveti un bankroll management bun il constituie impactul psihologic pe care il pot avea pierderile asupra jocului vostru. Daca aveti un bankroll de 10 buyin-uri la un joc de 1/2$ si pierdeti 4 din acestea, bankroll-ul vostru se va diminua de la 2000 la 1200$. Din cauza bankroll-ului initial mic, acest lucru constituie o pierdere mare, ceea ce duce la un joc supertight in care predomina teama de a nu pierde si mai mult, sau mai rau ??" tilt. In aceeasi situatie, daca ati fi avut 20 buyin-uri, bankroll-ul ar fi scazut de la 4000 la 3200$. Vizual, ne putem da seama imediat ca nu arata asa rau ca pierderea din primul caz si ne vom simti mai confortabil stiind ca avem calitatile necesare de a recastiga banii pierduti, fara a simti nevoia sa facem schimbari majore in jocul nostru.
Cum am mentionat mai sus, vor fi perioade bune de joc si perioade mai putin bune. Asta inseamna ca in anumite momente bankroll-ul va fi fie prea mic, fie prea mare pentru limita la care jucam. De aceea, daca bankroll-ul scade sub 20 buyin-uri ar trebui sa coboram si sa jucam la limita imediat inferioara pana cand ne refacem bankroll-ul suficient cat sa revenim la limita initiala. La fel, in cazul in care bankroll-ul este suficient de mare, se justifica trecerea la limite superioare, dar nu uitati sa reveniti in cazul in care suferiti pierderi semnificative.
Vor fi si unele momente cand veti dori sa testai sa vedeti cum va descurcati la o limita superioara. Aveti insa grija sa nu va lasati purtat de val in cazul unor castiguri importante, intrucat bankroll-ul vostru ar putea fi inca prea mic pentru un joc constant la aceasta limita. O tactica buna in astfel de ???teste??™ este sa nu faceti buyin maxim, in acest fel veti juca tot in bankroll.
CONCLUZII:
Daca intentionati sa faceti bani din poker este esential sa aveti un bun bankroll management.
De mentionat ca daca sunteti un jucator care pierde in mod constant, bankroll management nu va va ajuta sa castigati. Conceptele de mai sus se aplica doar pentru jucatorii care castiga pe termen lung.
sursa: Scoala de poker
joi, 20 august 2009
HANDS RANKING
STARTING HANDS RANKING
Mainile de start au fost clasificate in 8 grupe.
Motivul din spatele acestei clasificari il constituie faptul ca majoritatea mainilor ce fac parte dintr-o anumita grupa pot fi jucate aproximativ identic in aproape toate situatiile. Totusi, exista multe exceptii. In fapt, valoarea mainilor de start este variabila, in functie de circumstante – datorita acestui lucru ar fi o greseala sa va insusiti in mod rigid acest clasament al mainilor de start.
Aceasta clasificare (cu mici modificari) a aparut pentru prima oara in cartea lui David Skalnsky – Essays on Poker, si este putin diferita de clasificarea din versiunea originala a cartii sale din 1997, intitulata Hold`em Poker. Modificarile aparute reflecta schimbarea structurii pariurilor fortate de la un small blind la doua blinduri (SB si BB) – fapt ce a dus la cresterea numarului de poturi multiway si la cresterea pot odds mai ales la flop. Acest lucru a facut ca valoarea mainilor suited sa creasca, in special a conectorilor suited.
Notatii: "s" va indica faptul ca mana este suited, "x" va indica o carte mica, iar 10 va fi reprezentat prin "T". De asemenea, daca in dreptul unei maini nu apare "s", atunci acea mana nu este suited.
Grupa 1: AA, KK, QQ, JJ, AKs
Grupa 2: TT, AQs, AJs, KQs, AK
Grupa 3: 99, JTs, QJs, KJs, ATs, AQ
Grupa 4: T9s, KQ, 88, QTs, 98s, J9s, AJ, KTs
Grupa 5: 77, 87s, Q9s, T8s, KJ, QJ, JT, 76s, 97s, Axs, 65s
Grupa 6: 66, AT, 55, 86s, KT, QT, 54s, K9s, J8s, 75s
Grupa 7: 44, J9, 64s, T9, 53s, 33, 98, 43s, 22, Kxs, T7s, Q8s
Grupa 8: 87, A9, Q9, 76, 42s, 32s, 96s, 85s, J8, J7s, 65, 54, 74s, K9, T8
Clasificarea de mai sus arata atat ce maini apartin fiecarei grupe dar si ordinea din grupa respectiva. In realitate insa este sufficient sa stim in ce grupa se incadreaza o anume mana. Orice mana care nu este listata in tabelele de mai jos este clasificata ca avand rang mai mic decat grupa 8.
Daca sunteti incepator este foarte indicat sa stiti aceasta clasificare. Odata insusite aceste tabele va fi mult mai usor sa intelegeti conceptele din articolele viitoare. Totusi, in momentul in care deveniti jucatori de nivel superior nu ar mai trebui sa ganditi in termen de grupe de maini ci sa aveti un sistem propriu de evaluare a fiecarei maini si situatii bazat pe experienta acumulata.
Pentru incepatori, tabelele din articolul de fata constituie cea mai buna abordare in privinta mainilor de start.
Articol tradus din "Hold`em Poker for Advanced Players" de David Sklansky si Mason Mamuth.
Mainile de start au fost clasificate in 8 grupe.
Motivul din spatele acestei clasificari il constituie faptul ca majoritatea mainilor ce fac parte dintr-o anumita grupa pot fi jucate aproximativ identic in aproape toate situatiile. Totusi, exista multe exceptii. In fapt, valoarea mainilor de start este variabila, in functie de circumstante – datorita acestui lucru ar fi o greseala sa va insusiti in mod rigid acest clasament al mainilor de start.
Aceasta clasificare (cu mici modificari) a aparut pentru prima oara in cartea lui David Skalnsky – Essays on Poker, si este putin diferita de clasificarea din versiunea originala a cartii sale din 1997, intitulata Hold`em Poker. Modificarile aparute reflecta schimbarea structurii pariurilor fortate de la un small blind la doua blinduri (SB si BB) – fapt ce a dus la cresterea numarului de poturi multiway si la cresterea pot odds mai ales la flop. Acest lucru a facut ca valoarea mainilor suited sa creasca, in special a conectorilor suited.
Notatii: "s" va indica faptul ca mana este suited, "x" va indica o carte mica, iar 10 va fi reprezentat prin "T". De asemenea, daca in dreptul unei maini nu apare "s", atunci acea mana nu este suited.
Grupa 1: AA, KK, QQ, JJ, AKs
Grupa 2: TT, AQs, AJs, KQs, AK
Grupa 3: 99, JTs, QJs, KJs, ATs, AQ
Grupa 4: T9s, KQ, 88, QTs, 98s, J9s, AJ, KTs
Grupa 5: 77, 87s, Q9s, T8s, KJ, QJ, JT, 76s, 97s, Axs, 65s
Grupa 6: 66, AT, 55, 86s, KT, QT, 54s, K9s, J8s, 75s
Grupa 7: 44, J9, 64s, T9, 53s, 33, 98, 43s, 22, Kxs, T7s, Q8s
Grupa 8: 87, A9, Q9, 76, 42s, 32s, 96s, 85s, J8, J7s, 65, 54, 74s, K9, T8
Clasificarea de mai sus arata atat ce maini apartin fiecarei grupe dar si ordinea din grupa respectiva. In realitate insa este sufficient sa stim in ce grupa se incadreaza o anume mana. Orice mana care nu este listata in tabelele de mai jos este clasificata ca avand rang mai mic decat grupa 8.
Daca sunteti incepator este foarte indicat sa stiti aceasta clasificare. Odata insusite aceste tabele va fi mult mai usor sa intelegeti conceptele din articolele viitoare. Totusi, in momentul in care deveniti jucatori de nivel superior nu ar mai trebui sa ganditi in termen de grupe de maini ci sa aveti un sistem propriu de evaluare a fiecarei maini si situatii bazat pe experienta acumulata.
Pentru incepatori, tabelele din articolul de fata constituie cea mai buna abordare in privinta mainilor de start.
Articol tradus din "Hold`em Poker for Advanced Players" de David Sklansky si Mason Mamuth.
Reguli generale poker: Texas Holdem
Acest joc mai este numit si "Hold'em" si este unul dintre cele mai populare jocuri din America de Nord si Europa. Jocul se desfasoara dupa cum urmeaza:
Un buton dealer este plasat pentru determinarea dealer-ului nominal. Jucatorul de langa butonul dealer, in sensul acelor de ceasornic, plateste pariul fortat ce se numeste small blind. Urmatorul jucator plateste big blind, care este in mod normal dublul valorii small blind. Fiecare jucator primeste apoi doua carti, numite si pocket cards, acestea fiind vizibile doar jucatorului. Jocul incepe de la jucatorul din stanga big blind-ului, acesta este numit ca fiind "under the gun" . El poate face fold (sa renunte la mana si sa nu mai participe la actiunea din pot), call (sa puna o suma egala cu big blind) sau raise (sa puna in joc o suma de mai mare decat big blind). Jocul continua in aceasta maniera in jurul mesei pana cand toti jucatorii au egalat suma pariata sau au renuntat. Blind-urile postate la inceputul mainii sunt considerate live si contribuie la pariul jucatorului - daca nimeni nu pluseaza pana cand actiunea ajunge din nou in dreptul la big blind, jucatorul are optiunea sa faca check si sa vada flop-ul sau sa pluseze si sa deschida din nou runda de pariere
Dupa ce prima runda de pariere se termina, trei carti „community" sunt plasate in mijlocul mesei cu fata in sus acestea fiind vizibile tuturor jucatorilor (aceste trei carti se numesc flop).
O alta runda de pariere are loc din nou, de data aceasta incepand cu primul jucator din stanga butonului dealer care ramane in mana. O a patra carte este pusa pe masa (numita turn). Are loc din nou o runda de pariere care se termina inaintea aparitiei ultimei carti (numita river). Fiecare jucator care este inca in joc trebuie sa participe acum in runda finala de pariuri, unde mana lui este mereu compusa din cea mai buna combinatie din cinci carti, combinatie de carti pocket si community. (se pot folosi ambele carti pocket, una singura sau niciuna).
Clasificarea mainilor
1. Chintă royală (royal flush)
Aceasta este cea mai valoroasă mână la poker. Constă din as, popă, damă, valet, decar, toate cu acelaşi simbol.
2. Chinta royală mică (straight flush)
Cinci cărţi aparţinând aceluiaşi simbol, ordonate sevenţial – cum ar fi J-10-9-8-7. Dintre două chinte, cea care conţine cartea superioară cea mai valoroasă este câştigătoare. Un as poate fi considerat fie ca având cea mai mică valoare, astfel 5-4-3-2-A este chintă, însă cartea superioară în acest caz este 5 şi nu asul. Cărţile nu pot fi "inversate": 4-3-2-A-K nu este chinta valabilă.
3. Careu (four of a kind)
Patru cărţi de aceeaşi valoare – cum ar fi patru dame. A cincea carte poate avea orice valoare. Această combinaţie se mai numeşte şi "quads", iar în unele părţi ale Europei este numită "poker", deşi acest termen nu este cunoscut în limba engleză.
Dintre două careuri, cel cu setul de cărţi de valoare mai mare este superior, astfel 3-3-3-3-A este bătut de 4-4-4-4-2.
4. Full (full house)
Acesta constă din trei cărţi de aceeaşi valoare şi o pereche – in exemplul nostru, trei şesari şi doua dame. La compararea mâinilor de tip full, valoarea celor trei cărţi determină care dintre ele este mai mare.
De exemplu, 10-10-10-5-5 bate 9-9-9-A-A. Dacă cele trei cărţi de aceeaşi valoare sunt egale, atunci valoarea perechilor este decisivă.
5. Culoare (flush)
Cinci cărţi aparţinând aceluiaşi simbol. Când se compară două culori, cea mai mare carte determină culoarea mai valoroasă. În cazul în care cele două cărţi superioare au valoare egală, atunci este comparată a doua carte ca valoare; dacă şi valorile acestora coincide, atunci se compară a treia carte, şi aşa mai departe.
De exemplu K-J-9-3-2 bate K-J-7-6-5, deoarece nouarul bate şeptarul.
6. Chintă (straight)
Cinci cărţi cu simboluri diferite, aranjate secvenţional – de exemplu Q©-J(d)-10(d)-9©-8(d). La compararea a două secvenţe, cea conţinând cartea superioară de valoare mai mare este câştigătoare.
Aşii pot fi consideraţi fie cea mai mare, fie cea mai mică valoare într-o chintă spartă, dar nu ambele deodată, astfel încât A-K-Q-J-10 şi 5-4-3-2-A sunt chinte valabile, dar 2-A-K-Q-J nu este. 5-4-3-2-A este cea mai puţin valoroasă chintă, în care cartea superioară este cinciarul.
7. Trei bucăţi (three of a kind)
Trei cărţi de aceeaşi valoare, plus două alte cărţi. Această combinaţie se mai numeşte si trips sau set. La compararea a două asemenea mâini, mâna care conţine cele trei cărţi de valoare mai mare este câştigătoare.
De exemplu, 5-5-5-3-2 bate 4-4-4-K-Q. Dacă trebuie să comparaţi două mâini de acest tip, pentru care seturile de trei cărţi sunt de aceeaşi valoare, atunci se compară cărţile de valoare mai mare dintre cele două rămase şi, dacă şi acestea sunt egale, se compară cărţile de valoare mai mică.
8. Două perechi (two pairs)
O pereche constă din două cărţi de aceeaşi valoare. Într-o mână cu două perechi, cele două perechi sunt de valori diferite (altfel ar fi vorba despre careu), şi există o carte nepotrivită, pentru a completa mâna de cinci. La compararea mâinilor care conţin două perechi, mâna cu perechea mai valoroasă câştigă, indiferent de valoarea celorlalte cărţi – deci J-J-2-2-4 bate 10-10-9-9-8, deoarece valeţii bat decarii. Dacă perechile de valoare mai mare sunt egale, se compară perechile de valoare mai mică, de exemplu 8-8-6-6-3 bate 8-8-5-5-K.
În sfârşit, dacă ambele seturi de perechi au valori egale, atunci se compară cărţile nepotrivite, astfel încât Q-Q-5-5-8 bate Q-Q-5-5-4.
9. Pereche (pair)
O mână care conţine două cărţi de aceeaşi valoare şi alte cărţi care nu sunt similare cu acestea sau între ele.
La compararea a două asemenea mâini, mâna care conţine perechea mai valoroasă este mai bună – deci, de exemplu, 6-6-4-3-2 bate 5-5-A-K-Q. Dacă perechile sunt egale, se compară cărţile nepotrivite de cea mai mare valoare ale ambelor mâini; dacă acestea sunt egale ca valoare, se compară cărţile cu a doua valoare, iar dacă şi acestea sunt egale, se compară cărţile cu cea mai mică valoare dintre cele nepotrivite.
Deci, J-J-A-9-3 bate J-J-A-8-7, deoarece nouarul bate optarul.
10. Carte mare (high card)
Cinci cărţi care nu se încadrează în nici una dintre situaţiile prezentate mai sus. La compararea a două asemenea mâini, cea conţinând cartea superioară de valoare mai mare câştigă. Dacă cele două cărţi superioare au valori egale, atunci se compară următoarele două cărţi ca valoare; dacă şi acestea sunt egale, se compară următoarele două cărţi ca valoare, şi aşa mai departe. Astfel, A-J-9-5-3 bate A-10-9-6-5, deoarece valetul bate decarul.
În cazul în care doi sau mai mulţi jucători deţin mâini egale ca valoare, potul va fi împărţit între acestia. În cazul în care există o cantitate impară de fise in pot, jucătorul care se află în stânga butonului de dealer, cel mai aproape de acesta va câştiga cu un cent/punct mai mult decat restul jucatorilor.
sursa: Scoala de poker
Un buton dealer este plasat pentru determinarea dealer-ului nominal. Jucatorul de langa butonul dealer, in sensul acelor de ceasornic, plateste pariul fortat ce se numeste small blind. Urmatorul jucator plateste big blind, care este in mod normal dublul valorii small blind. Fiecare jucator primeste apoi doua carti, numite si pocket cards, acestea fiind vizibile doar jucatorului. Jocul incepe de la jucatorul din stanga big blind-ului, acesta este numit ca fiind "under the gun" . El poate face fold (sa renunte la mana si sa nu mai participe la actiunea din pot), call (sa puna o suma egala cu big blind) sau raise (sa puna in joc o suma de mai mare decat big blind). Jocul continua in aceasta maniera in jurul mesei pana cand toti jucatorii au egalat suma pariata sau au renuntat. Blind-urile postate la inceputul mainii sunt considerate live si contribuie la pariul jucatorului - daca nimeni nu pluseaza pana cand actiunea ajunge din nou in dreptul la big blind, jucatorul are optiunea sa faca check si sa vada flop-ul sau sa pluseze si sa deschida din nou runda de pariere
Dupa ce prima runda de pariere se termina, trei carti „community" sunt plasate in mijlocul mesei cu fata in sus acestea fiind vizibile tuturor jucatorilor (aceste trei carti se numesc flop).
O alta runda de pariere are loc din nou, de data aceasta incepand cu primul jucator din stanga butonului dealer care ramane in mana. O a patra carte este pusa pe masa (numita turn). Are loc din nou o runda de pariere care se termina inaintea aparitiei ultimei carti (numita river). Fiecare jucator care este inca in joc trebuie sa participe acum in runda finala de pariuri, unde mana lui este mereu compusa din cea mai buna combinatie din cinci carti, combinatie de carti pocket si community. (se pot folosi ambele carti pocket, una singura sau niciuna).
Clasificarea mainilor
1. Chintă royală (royal flush)
Aceasta este cea mai valoroasă mână la poker. Constă din as, popă, damă, valet, decar, toate cu acelaşi simbol.
2. Chinta royală mică (straight flush)
Cinci cărţi aparţinând aceluiaşi simbol, ordonate sevenţial – cum ar fi J-10-9-8-7. Dintre două chinte, cea care conţine cartea superioară cea mai valoroasă este câştigătoare. Un as poate fi considerat fie ca având cea mai mică valoare, astfel 5-4-3-2-A este chintă, însă cartea superioară în acest caz este 5 şi nu asul. Cărţile nu pot fi "inversate": 4-3-2-A-K nu este chinta valabilă.
3. Careu (four of a kind)
Patru cărţi de aceeaşi valoare – cum ar fi patru dame. A cincea carte poate avea orice valoare. Această combinaţie se mai numeşte şi "quads", iar în unele părţi ale Europei este numită "poker", deşi acest termen nu este cunoscut în limba engleză.
Dintre două careuri, cel cu setul de cărţi de valoare mai mare este superior, astfel 3-3-3-3-A este bătut de 4-4-4-4-2.
4. Full (full house)
Acesta constă din trei cărţi de aceeaşi valoare şi o pereche – in exemplul nostru, trei şesari şi doua dame. La compararea mâinilor de tip full, valoarea celor trei cărţi determină care dintre ele este mai mare.
De exemplu, 10-10-10-5-5 bate 9-9-9-A-A. Dacă cele trei cărţi de aceeaşi valoare sunt egale, atunci valoarea perechilor este decisivă.
5. Culoare (flush)
Cinci cărţi aparţinând aceluiaşi simbol. Când se compară două culori, cea mai mare carte determină culoarea mai valoroasă. În cazul în care cele două cărţi superioare au valoare egală, atunci este comparată a doua carte ca valoare; dacă şi valorile acestora coincide, atunci se compară a treia carte, şi aşa mai departe.
De exemplu K-J-9-3-2 bate K-J-7-6-5, deoarece nouarul bate şeptarul.
6. Chintă (straight)
Cinci cărţi cu simboluri diferite, aranjate secvenţional – de exemplu Q©-J(d)-10(d)-9©-8(d). La compararea a două secvenţe, cea conţinând cartea superioară de valoare mai mare este câştigătoare.
Aşii pot fi consideraţi fie cea mai mare, fie cea mai mică valoare într-o chintă spartă, dar nu ambele deodată, astfel încât A-K-Q-J-10 şi 5-4-3-2-A sunt chinte valabile, dar 2-A-K-Q-J nu este. 5-4-3-2-A este cea mai puţin valoroasă chintă, în care cartea superioară este cinciarul.
7. Trei bucăţi (three of a kind)
Trei cărţi de aceeaşi valoare, plus două alte cărţi. Această combinaţie se mai numeşte si trips sau set. La compararea a două asemenea mâini, mâna care conţine cele trei cărţi de valoare mai mare este câştigătoare.
De exemplu, 5-5-5-3-2 bate 4-4-4-K-Q. Dacă trebuie să comparaţi două mâini de acest tip, pentru care seturile de trei cărţi sunt de aceeaşi valoare, atunci se compară cărţile de valoare mai mare dintre cele două rămase şi, dacă şi acestea sunt egale, se compară cărţile de valoare mai mică.
8. Două perechi (two pairs)
O pereche constă din două cărţi de aceeaşi valoare. Într-o mână cu două perechi, cele două perechi sunt de valori diferite (altfel ar fi vorba despre careu), şi există o carte nepotrivită, pentru a completa mâna de cinci. La compararea mâinilor care conţin două perechi, mâna cu perechea mai valoroasă câştigă, indiferent de valoarea celorlalte cărţi – deci J-J-2-2-4 bate 10-10-9-9-8, deoarece valeţii bat decarii. Dacă perechile de valoare mai mare sunt egale, se compară perechile de valoare mai mică, de exemplu 8-8-6-6-3 bate 8-8-5-5-K.
În sfârşit, dacă ambele seturi de perechi au valori egale, atunci se compară cărţile nepotrivite, astfel încât Q-Q-5-5-8 bate Q-Q-5-5-4.
9. Pereche (pair)
O mână care conţine două cărţi de aceeaşi valoare şi alte cărţi care nu sunt similare cu acestea sau între ele.
La compararea a două asemenea mâini, mâna care conţine perechea mai valoroasă este mai bună – deci, de exemplu, 6-6-4-3-2 bate 5-5-A-K-Q. Dacă perechile sunt egale, se compară cărţile nepotrivite de cea mai mare valoare ale ambelor mâini; dacă acestea sunt egale ca valoare, se compară cărţile cu a doua valoare, iar dacă şi acestea sunt egale, se compară cărţile cu cea mai mică valoare dintre cele nepotrivite.
Deci, J-J-A-9-3 bate J-J-A-8-7, deoarece nouarul bate optarul.
10. Carte mare (high card)
Cinci cărţi care nu se încadrează în nici una dintre situaţiile prezentate mai sus. La compararea a două asemenea mâini, cea conţinând cartea superioară de valoare mai mare câştigă. Dacă cele două cărţi superioare au valori egale, atunci se compară următoarele două cărţi ca valoare; dacă şi acestea sunt egale, se compară următoarele două cărţi ca valoare, şi aşa mai departe. Astfel, A-J-9-5-3 bate A-10-9-6-5, deoarece valetul bate decarul.
În cazul în care doi sau mai mulţi jucători deţin mâini egale ca valoare, potul va fi împărţit între acestia. În cazul în care există o cantitate impară de fise in pot, jucătorul care se află în stânga butonului de dealer, cel mai aproape de acesta va câştiga cu un cent/punct mai mult decat restul jucatorilor.
sursa: Scoala de poker
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
